Category Archives: jurnalism mioritic

Despre metafore de jurnalist

Am fost invitat la o ediție specială a Știrilor TVR. Proiectele ordonanțelor pentru grațiere și pentru modificarea Codului Penal au fost tema discuției. Indiferent ce cred despre acest subiect, statutul de jurnalist de știri mă împiedică să mă plasez public de o parte sau alta a baricadei. Unul dintre invitați era vehement împotriva celor care au ieșit la demonstrațiile anti-ordonanțe. Pe un ton ritos, tot spunea că dacă drepturile fundamentale ale unui singur deținut au fost încălcate, statul trebuie să intervină rapid și să rezolve problema, chiar și prin grațieri intempestive. Fără să mă plasez de cealaltă parte, ca simplu jurnalist curios, l-am întrebat de ce statul nu ia măsuri urgente și în cazul oamenilor nenorociți de neajunsurile sistemului sanitar (lipsa medicamentelor, a medicilor, infecții nosocomiale etc.) sau în cazul depășitului sistem de învățământ (școli puține, profesori cu salarii mizere, copii morți în latrinele instituțiilor de învățământ). Fără clipească, fără să se uite măcar la mine, cu o mega-silă întipărită pe față, invitatul mi-a aruncat printre dinți: Continue reading

Mizerie și ipocrizie

Toată lumea a sărit să o crucifice pe infirmiera care s-a fotografiat cu Gabriel Cotabiță. hieneNu știu cât de vinovată e. Poate că i-a cerut acordul, poate că nu i-a cerut și atunci e un gest infect. Oricum, mizeria cea mai mare a fost făcută de cei care au hotărât să publice fotografia. Unii au mai ars-o și moraliști, condamnând gestul infirmierei, vorbind despre bun-simț. De fapt, cei care au răspândit fotografia controversată nu au făcut altceva decât să-l expună pe Gabi, să-l arate într-o ipostază în care niciun om normal nu ar vrea să fie văzut. Oribil!

sursa foto: cliparts.co

Și corifeii îmbătrânesc urât, nu-i așa?

Un jurnalist cunoscut a scris un articol despre nu știu ce a făcut sau nu a făcut președintele Iohannis. În material, jurnaliștii acreditați la Cotroceni sunt “fătuce și guguștiuci”, iar barba unui reporter e “bărbuță ca de peri pubian”. În ultima vreme, figurile de stil ale acestui ziarist încep să semene cu “mesajele” lăsate de diverși indivizi prin toaletele publice. ziareOricât de multe păcate ar avea presa (și chiar are), e ușor imoral să speli pe jos cu cei care duc greul în orice redacție, aleargă toată ziua pe teren pentru niște salarii modeste, în timp ce tu zaci prin studiouri și-ți schimbi rapid părerea în funcție de cine dă mai mult. Oare câte frustrări și câte complexe trebuie să fie în spatele “marelui condei”? Habar nu am, probabil că multe. Oricum, nu putem decât să ne rugăm să avem ceva mai mult noroc și să îmbătrânim măcar o idee mai frumos. Ar fi o mare realizare, poate chiar mai mare decât aceea de a fi un așa corifeu. 🙂

sursa foto: fraunhofer.de

Despre o “Andreea Esca” a timpurilor noastre

Rareș Bogdan a fost chemat la DNA în dosarul lui Marian Vanghelie. La intrare, înfoiat ca un păun, realizatorul a explicat pe un ton alintat de ce apare numele său în interceptări: “Dacă era acum 10 ani, o foloseau pe Andreea Esca. Acum mă folosesc pe mine, sunt foarte cunoscut.” 7302251-mediafax-foto-octav-ganeaM-a umflat pur și simplu râsul. Nu știu prea bine cine este Rareș Bogdan și nici nu cred că am pierdut mare lucru. Oricum, din declarația narcisistă de la DNA mi-am dat seama că la el modestia este direct proporțională cu ratingul…Ambele tind spre zero.

P.S. Rareș Bogdan și-a pus colegii să spună că s-a dus de bunăvoie la DNA. Nu, s-a dus pentru că a fost citat de un procuror.

sursa foto: Octav Ganea/Mediafax

În orașul devastat

CNN a avut o echipă în Kobani, oraș devastat de luptele dintre Statul Islamic și kurzi. Nick Paton Walsh a filmat în localitatea siriană de la frontiera cu Turcia. Sigur, CNN are buget, echipe de securitate pentru jurnaliștii din teren, fixeri kurzi, dar chiar și așa îmi vine să urlu de oftică. TVR abia a găsit bani ca să ne trimită la elicopterul prăbușit din județul Sibiu. Cred că voi propune să se deschidă un cont pentru o deplasare în Siria și câteva sute de oameni să vireze taxa de 4 lei direct în el. :))

Râd, dar e un râs amar. Cât de rudimentari suntem la nivel de politici editoriale…Și clar nu mă refer doar la TVR. Nu vedem decât un metru în jur: politică dâmbovițeană, accidente, dosare penale și pițipoance. Atât…

Din breaslă

O domnișoară de la o televiziune de știri (reporter special) a fost trimisă de șefi la un accident de circulație. Cei din redacție i-au dat exact locul în care avusese loc evenimentul. reporteritaDupă ce a bâjbâit vreo 20 de minute fără rezultat, ea a sunat un polițist pentru a cere explicații. Omul i-a descris și el cât a putut de bine zona cu pricina.

– Aaaa, am trecut pe acolo, dar nu am văzut nimic. Erau doar foarte mulți polițiști adunați, a replicat colega noastră.

Cine râde e chiar răutăcios. Poate era o demonstrație a polițiștilor sau un chef al lor sau o nuntă sau ceva…

 

sursă imagine: dreamstime.com

Turcescu, un acoperit…de ridicol

Am citit pe paginademedia.ro că Robert Turcescu a chemat poliția pentru că o echipă de la RTV îi păzește non-stop poarta. Cred că e enervat să observi că unii stau ostentativ la fereastra ta, probabil cu intenția să te intimideze. Și mai frustrant e când vezi că autoritățile nu prea au ce să facă: oamenii stau pe domeniul public, nu fac zgomot, nu încurcă circulația etc. Acum câteva săptămâni, robert-turcescu1-1024x850când a avut nevoie, Robert s-a folosit totuși de “echipa de filaj”. Imediat după delirul mistico-religios, Turcescu a dat niște interviuri exclusive celor care-i păzeau poarta. Acum nu mai are nevoie și nu îi mai suportă. Pot să înțeleg și asta. Ce nu pot să înțeleg e de ce Robert și-a încheiat postarea de pe Fb. cu niște aere de mare virgină, șefă de catedră la Jurnalism. “Meseria de jurnalist trebuie reașezată acolo une îi e locul: în slujba publicului și nu în solda unor moguli cu interese politice și financiare oculte indiferent cum s-ar numi ei!” Pe bune, Robert? Adică niște reporteri de teren alergați non-stop și plătiți cu maximum 3000 de lei pe lună sunt de mare rahat pentru că lucrează la “mogul”. Ăia care au luat de la “mogul” sute de mii de euro tocând DOAR subiecte politice (cu care se manipulează foarte ușor) sunt niște mega-meseriași, morali, drepți, stâlpi ai breslei, non-stop în slujba cetățeanului. Pe bune?

sursa foto: catavencii.ro

Sub acoperire, la pompieri

Va spun sincer că nu am scris nimic despre “dezvăluirea” lui Robert pentru că nu mi-a venit să cred. Am zis să mai treacă timpul, am citit ce au scris alții ( Cristoiu, CTP, Tolontan, PAH etc.). livret TurcescuA fost Robert acoperit? Poate la pompieri… Cel puțin asta rezultă din “documentele” prezentate. Livret militar (autentic, nu falsificat grosier) au toți cei aflați în rezervă, cei care au făcut armata și nu geimșii bonzi autohtoni. De ce atunci tot delirul patetico-mistic? Poate că e o perdea de fum, o manevră menită să distragă atenția de la alte probleme serioase. Ce l-a mânat pe Robert în luptă? Poate a fost șantajat, poate a fost plătit, poate a făcut-o din convingere… Vom afla sau nu… A făcut “dezvăluirea” rău presei, serviciilor, MApN? Analiștii “severi, dar duri” spun răspicat DA. Eu nu aș fi așa de categoric. Și presa și serviciile și armata vor supraviețui fără probleme. Va mai avea Robert credibilitate? Teoretic, nu. Practic, depinde de ce va fi după “confesiune”. Foarte probabil să existe și actul doi.

sursa foto:paginademedia.ro

Blogger de mega-succes

Să mai aud pe cineva din breaslă că se trăiește greu în criză…Am citit că purtătorul de cuvânt al președintelui României a încasat de la adevărul.ro 123660 de lei, adică vreo 28100 de euro. Oprea BogdanDeclaratie de avere Bogdan OpreaCei de la luju.ro au vrut să verifice și ce a scris consilierul de stat pentru un salariu de peste 2300 de euro pe lună. În arhiva portalului, bloggerul prezidențial are doar 3 articole. Niciunul nu pare de Pulitzer ca să justifice onorariul de 9333 de euro. Asta înseamnă că a încasat banii pentru altceva. Poate că omul publică sub pseudonim. Poate, cine știe… Oricum, declarația de avere a consilierul de stat de la Cotroceni ne demonstrează că Bogdan Oprea e BLOGGER-ul. Petreanu, ești pistol cu apă, frate! Cabral, cum e în clasa zero? :))

sursa foto: presidency.ro

P.S. Îmi fac mea culpa, am greșit. Oprea a scris 4 articole pentru adevarul.ro, deci cam 7000 de euro fiecare. Da, ăsta e un onorariu normal. :)))

Ponta by AP

O fotografie pe care am făcut-o acum 2 ani în Afganistan pare să fie pe gustul multor confrați. A fost preluată de un ziar de umor, de un cotidian online și de un blog de media. După Academia Cațavencu și Gândul, cei de la Reporter Virtual au preluat și ei o fotografie cu Victor Ponta în Afganistan. pontaApropo de vizita premierului, am apucat să citesc și eu câteva articole pe această temă. Am fost uimit de cantitatea impresionantă de păreri și de lipsa cronică de informații. Multe voci acuzau serviciul de presă al premierului că a inventat un incident, așa ca să pară Ponta voinic. Chiar și un mare cameleon…ăăă… analist politic și-a rupt câteva minute din timpul de bibliotecă pentru a scrie ceva pe această temă. Puțini au fost cei care s-au interesat ce e cu rachetele, cu alarmele, cum se declanșează etc. Dacă s-ar fi deranjat, “analiștii” ar fi descoperit că nu e un Vasile Roaită care trage o sirenă (ca să-l poți șpăgui cu un cartuș de țigări), ci sunt niște radare performante. În momentul în care sunt detectate rachetele, alarma pornește automat. Radarele nu acoperă doar baza din Kandahar, ci și mulți kilometri împrejurul ei. În funcție de performanțele radarului, trec câteva zeci de secunde de la detectare și până la impact, timp în care ai putea (măcar teroetic) să te adăpostești. O amică a mers și mai departe și a arătat că niciun “specialist” nu s-a deranjat să dea măcar un telefon în Afganistan. În doar câteva minute, Oana Popescu a găsit ceea ce nimeni nu s-a obosit să caute: informația. Vin Stevens, Sgt 1st Class, ISAF Joint Command (telefonic): „Putem confirma că o rachetă a lovit ieri aeroportul din Kandahar. Nu au existat victime. Premierul român se afla în tabăra din Kandahar la acel moment, deşi nu se afla în imediata vecinătate a locului unde a căzut racheta, adică nu se afla în zona unde cineva ar fi putut fi rănit. Procedura standard a fost aplicată.” Articolul Oanei îl găsiți aici. Concluzia ar fi că jurnalismul ne cam încurcă, e complicat, cronofag. De ce să mai căutăm informații când opinii avem căcălău… Modul acesta de operare este folosit de mai toți jurnaliștii implicați politic, indiferent ce parte a baricadei apără. Ultima frază este pentru cei care cred că articolul este pro-Ponta.