Category Archives: jurnalism mioritic

Ponta by AP

O fotografie pe care am făcut-o acum 2 ani în Afganistan pare să fie pe gustul multor confrați. A fost preluată de un ziar de umor, de un cotidian online și de un blog de media. După Academia Cațavencu și Gândul, cei de la Reporter Virtual au preluat și ei o fotografie cu Victor Ponta în Afganistan. pontaApropo de vizita premierului, am apucat să citesc și eu câteva articole pe această temă. Am fost uimit de cantitatea impresionantă de păreri și de lipsa cronică de informații. Multe voci acuzau serviciul de presă al premierului că a inventat un incident, așa ca să pară Ponta voinic. Chiar și un mare cameleon…ăăă… analist politic și-a rupt câteva minute din timpul de bibliotecă pentru a scrie ceva pe această temă. Puțini au fost cei care s-au interesat ce e cu rachetele, cu alarmele, cum se declanșează etc. Dacă s-ar fi deranjat, “analiștii” ar fi descoperit că nu e un Vasile Roaită care trage o sirenă (ca să-l poți șpăgui cu un cartuș de țigări), ci sunt niște radare performante. În momentul în care sunt detectate rachetele, alarma pornește automat. Radarele nu acoperă doar baza din Kandahar, ci și mulți kilometri împrejurul ei. În funcție de performanțele radarului, trec câteva zeci de secunde de la detectare și până la impact, timp în care ai putea (măcar teroetic) să te adăpostești. O amică a mers și mai departe și a arătat că niciun “specialist” nu s-a deranjat să dea măcar un telefon în Afganistan. În doar câteva minute, Oana Popescu a găsit ceea ce nimeni nu s-a obosit să caute: informația. Vin Stevens, Sgt 1st Class, ISAF Joint Command (telefonic): „Putem confirma că o rachetă a lovit ieri aeroportul din Kandahar. Nu au existat victime. Premierul român se afla în tabăra din Kandahar la acel moment, deşi nu se afla în imediata vecinătate a locului unde a căzut racheta, adică nu se afla în zona unde cineva ar fi putut fi rănit. Procedura standard a fost aplicată.” Articolul Oanei îl găsiți aici. Concluzia ar fi că jurnalismul ne cam încurcă, e complicat, cronofag. De ce să mai căutăm informații când opinii avem căcălău… Modul acesta de operare este folosit de mai toți jurnaliștii implicați politic, indiferent ce parte a baricadei apără. Ultima frază este pentru cei care cred că articolul este pro-Ponta. 

Despre patetism

În ultima vreme, mulți jurnaliști simt nevoia să fie patetici, bombastici, să amplifice partea emoțională a oricărei știri, de parcă telespectatorul ar fi handicapat emoțional și n-ar înțelege dramele fără tușele groase ale reporterului. De curând, am văzut la un canal de știri o reporteriță care transmitea dintre nămeți și spunea că speră să poată și a doua zi să “muncească pentru oamenii aflați la ananghie”. Patetismul școlăresc aducea mai mult a angajament pionieresc și mai puțin a transmisiune de știri. Jurnaliștii nu sunt niște Maici Tereza și nici niște Ioane D’Arc. Nu se sacrifică pentru semeni, ci doar întreabă în numele lor și sunt plătiți pentru asta. Dacă beneficiarul informației este mulțumit, sunt și răsplătiți cu un gând bun și recunoaștere publică. Oricât de mult îmi place ceea ce fac, sunt conștient că există destule meserii mult mai complicate și cu o utilitate publică mai mare. avionCazul studentei moarte în accidentul aviatic din Munții Apuseni este cea mai bună dovadă a derapajelor emoționale din presa noastră. Imediat după tragedie, mulți jurnaliști s-au grăbit să adauge și mai multă emoție unui caz oricum plin de dramatism. Așa am aflat că Aurelia Ion avea lacrimile înghețate, că a murit de frig, deci că autoritățile au moartea ei pe conștiință. Unul dintre supraviețuitorii accidentului aviatic spune altceva. Doctorul Cătălin Pivniceru le-a declarat celor de la Mediafax: “Legat de Aurelia, Dumnezeu să o odihnescă, au fost numai speculații. Îmi pare rău, sunt numai speculații. Văzând-o clinic toți cei patru medici, sigur nu aveam tomograf, am spus ‘tetrapareza’. A fost paralizată de la gât în jos, imediat după accident. Respira greu. Radu a resuscitat-o continuu, cred că timp de o oră”. Poate că cei care au folosit moartea fetei doar pentru a da în autorități își vor cere scuze. Nu doar cititorilor sau telespectatorilor, ci mai ales familiei Aureliei, familie căreia i-au vândut iluzia că tânăra ar fi trait dacă echipele de căutare s-ar fi mișcat mai bine.

P.S. Indiferent de derapajele presei, autoritățile nu au nicio scuză pentru modul jalnic în care s-a desfășurat “misiunea de căutare și salvare”.

sursa foto: Mediafax

Exclusivitate…colectivă

Ieri, în jurul orei 15, două televiziuni de știri aveau “un interviu exclusiv” cu fostul torționar Vișinescu. Fără nicio o urmă de ironie, foarte serios, felicitări reporterilor care au reușit să-l convingă pe bătrânul milițian să vorbescă! Sigur nu a fost ușor. Totuși împachetarea dată de redacțiile A3 și RTV  a fost… bulversantă pentru telespectator.

antena3rtv

Turcescu, Pleșu și criza margarinei

Inițial, nu am vrut să scriu nimic despre modul grosolan în care Robert Turcescu a tratat-o pe Nadia. Toți avem necazuri și m-am gândit că a fost rândul lui Robert să scape boii. turcescu_Pe blogul de la Adevărul, Andrei Pleșu i-a bătut obrazul realizatorului de la B 1TV. ” Mă întreb cum de nu-şi dă seama dl. Turcescu de ridicolul iritării sale. Dl. Turcescu nu pare să realizeze că a intoxica publicul cu margarină e mult mai puţin grav în România de azi, decît a-l intoxica, nonşalant, cu proastă creştere.” Se vede treaba însă că, deși direct, mesajul a fost prea subtil pentru Robert. În loc să-și ceară scuze sau să tacă pur și simplu, el i-a răspuns -public, cum altfel- lui Andrei Pleșu. ” E ceva ce nu înțeleg și întreb ca să mă lămuresc: e de acord domnul Andrei Plesu cu felul în care se promoveaza în școlile din România acest produs? “  Turcescu se face că nu-nțelege că nu lupta împotriva margarinei  e problema, ci modul de-a dreptul birjăresc în care i s-a adresat unei femei. Din tot acest “război” online eu am înțeles doar că nu e bine să dai cu pumnul în…margarină pentru că ești primul care se stropește. În popor, în loc de margarină se folosește rahat.

P.S. Am înțeles că Robert a sărit calul în calitate de tată responsabil. Probabil că vor urma valuri de înjurături la adresa lui Messi, Beckham, Beyonce pentru reclamele la băuturile carbogazoase, cel puțin la fel de “bune” ca margarina. Se vor pregăti cei care și-au legat numele de chipsuri. La final, vor fi executate online vedetele care și-au legat numele de alcool, ca Mika Hakkinen. Spre norocul lui, “Marlboro man” a murit de cancer.

sursa foto: dcnews.ro

 

 

OTV nu a murit

RTV e clar o televiziune de știri. La câteva ore de la aflarea numelui noului Papă, în studioul din Casa Presei, era invitată Irina Loghin. RTVEcranul era suprarealist: o bandă mică anunța numirea de la Vatican, o alta ( mare și roșie) scotea în evidență prezența- cum altfel decât exclusivă- a Irinei Loghin. Atmosfera din studio era desprinsă parcă din piesele lui Ion Băieșu. Irina cânta de jale. Marinescu-bideu lăcrima-n scaun. Am un singur regret: nu a putut veni și Fuego. Aș fi putut asculta piesa care mișcă munții, “Împodobește mamă bradul.” Oricum, speranța moare ultima. Când Fuego va fi în platoul RTV, sunt sigur că va fi deschis și numărul de sms pentru dedicații.

Nea Dan, stai liniștit! OTV nu a murit. Și-a schimbat numele, grafica și acționariatul.

P.S. Păcat de reporterii buni care lucrează la RTV, mai ales cei de pe eveniment ( poliție, justiție), oameni nevoiți să-și dea exclusivitățile adevărate printre pseudostiri cu Botezatu, Irina Loghin, Dan Diaconescu și alte povești copiate din tabloide… Nu scriu asta cu aroganta, ci cu amaraciunea unuia care lucreaza in breasla si vede cum lucrurile o iau razna.

Qatarul a fost anexat

Marea Britanie a anexat Qatarul. Cel puțin asta reiese dintr-o știre din Adevărul. AljazeeraReporterul numește Al Jazeera English “o televiziune britanică.” De fapt reporterul era britanic și lucra pentru Al Jazeera, televiziune din Doha, Qatar. Sintagma ” televiziunea britanică ” apare de două ori în text. Cum am mai spus, toți avem necazuri. 🙂