Category Archives: pasiuni

Dupa aproape 20 de ani

Un fost coleg de liceu mi-a trimis o fotografie din 1993. Aveam 17 ani si purtam cu mandrie un tricou cu Metallica. Eram un “roacher” infocat si il invidiam pe un amic mai mare care fusese deja la Budapesta la un concert al baietilor de la Metallica. 17 ani mai tarziu, am avut sansa sa-mi intalnesc idolii adolescentei, sa vad concertul lor chiar de pe scena si sa stau de vorba cu James Hetfield si Robert Trujillo. Da, uneori un vis de adolescent devine realitate.😎

Coborâre cu ceva informații

O coborâre cu placa în Valea Soarelui cu mai multe informații: direcție, viteză, suprasarcină înălțime etc.

Valea Soarelui

Am dat o tură scurtă la Sinaia cu amicii Dan și Fabian. Ne-a fost teamă că va fi aglomerat și…am avut dreptate. Am stat la coadă la scaun, la restaurant, la toaletă. Chiar și așa am reușit să adunăm vreo 13 km pe pârtie. Nu au fost 32 de km ca tura trecută, însă ne-am distrat.

P.S. Gecui a vrut să probeze GoPro-ul 6 primit de la Moș Crăciun. Generos Moșul ăsta, frate. Ce o fi făcut sau nu o fi făcut Gecui ca să merite cadoul? :))

Valea Soarelui, decembrie 2017

A început și sezonul de schi în Valea Soarelui, Sinaia, Cota 2000. Pârtiile sunt foarte bune, cu strat consistent, bătute, fără gheață. Serviciile lasă în continuare de dorit deși cablul costă 145 de lei pe zi. La cabana din vale, mâncarea este nu tocmai bună, dar e scumpă. Oamenii de la scaunul primăriei sunt în general ok.

Am asistat însă la un incident care m-a lăsat cu gura căscată. Un schior începător a fost tăvălit bine de tot de scaun. A fost din vina lui, clar, însă cel care răspundea de instalație a intervenit cu întârziere. Când l-am atenționat că nu era atent, omul s-a și enervat:

– Păi nu vedeți că nu știe să se țină pe schiuri, mi-a aruncat el în fugă.

– Așa, și pentru asta trebuie să-l lăsăm tăvălit de scaun cât mai bine. E totuși un om care a plătit cartela. Ați oprit instalația foarte târziu.

– Mă uitam la niște parametri, nu pe geam, s-a justificat angajatul.

Nici nu i-a trecut prin cap să-l ajute pe om să se ridice și nici să-i spună măcar că-i pare rău. Tot clientul tăvălit și-a cerut scuze…

Valea Soarelui

Am impresia că mulți oameni cred că sunt un masochist, un tip căruia îi place să lupte cu tot felul de greutăți, unul care urăște viața confortabilă. Am fost ieri pe pârtia Valea Soarelui. Vântul bătea așa de tare încât oamenii care se ocupă de instalații au fost pe punctul să închidă telescaunul. După o coborâre în astfel de condiții, un monitor se uită-n ochii și-mi zice zâmbind:

– Faceți reportaje în zone de război, transmiteți din zone calamitate, cum ar fi fost să veniți să vă dați cu placa pe o vreme frumoasă, nu?

Lasând gluma la o parte, chiar și cu vânt puternic, a fost o zi superbă pe pârtie.

Imagine: Fabian Bădilă

Zillertal

Am fost în Austria. Am ales Zillertal, un domeniu cu 508 km de pârtii și 179 de cabine, gondole și scaune. Vreo 3 zile m-am dat cu placa în Mayrhofen. Alte 4 am fost pe ghețar, la Hintertux. M-am dat de la 3200 la 2000 de metri. A fost senzațional, mai ales după ce a nins. Schiorii au profitat de noul strat de zăpadă și nu s-au mai înghesuit pe ghețar. Eee, și așa a început adevărata distracție. Am avut parte de soare și de pârtii superbe și libere. La un moment dat, pe o pârtie de 5 km ( de la 3000 m la 2000m) am fost maximum 40 de oameni. Nu are rost să mai vorbesc despre prețul cartelei. Dacă țin cont de servicii, este muuuult sub cel de pe amărâtele de pârtii de pe Valea Prahovei. “Floare albastră, floare albastră! Totuși este trist în lume…” :))

P.S. Am uitat să vă spun că m-am dat cu placa 134,1 km. În 7 zile. Cam bine, zic.