Category Archives: Smaranda

Africa de Sud, o experiență minunată

Am trecut foarte frumos în 2019: am fost cu Smaranda într-o excursie în Africa de Sud. Timp de aproape două săptămâni, am vizitat Cape Town, am fost la Capul Bunei Speranțe, Johannesburg și am văzut animale în Parcul Național Kruger. A fost o experiență senzațională: am vizitat colonii de foci și pinguini, am urmărit de foarte aproape animale pe care le văzuserăm doar la televizor sau la grădina zoologică și am hrănit, mângâiat și călărit elefanți africani uriași.

Peisajele au fost desprinse din povești. Am urcat pe Table Mountain, la aproape 1100 de metri și am văzut de sus orașul Cape Town, dar am fost uimiți și de Canionul râului Blyde, lung de vreo 25 de km și cu o adâncime maximă de 750 de metri. Am vizitat Pretoria și am fost și în mina în care s-a descoperit cel mai mare diamant din lume, Cullinan.

Smaranda a fost fermecată de întâlnirea cu animalele din Parcul Kruger. Când a văzut prima dată, la doar câțiva metri, urișele girafe a țipat pur și simplu. Am fost norocoși și am bifat Big Five: leu, bivol, elefant, rinocer și leopard. Kruger este o rezervație uriașă. Are cam 20000 de km2 și este comparabilă cu suprafața Israelului. Este destul de greu însă să vezi rinoceri și leoparzi pentru că sunt de ordinul sutelor și nu de ordinul miilor sau zecilor de mii cum sunt alte animale. De exemplu, în Kurger sunt aproape 14000 de elefanți, dar doar 1000 de leoparzi și puțin peste 100 de gheparzi. Pe lângă Big Five, noi am reușit să întâlnim hiene, girafe, hipopotami, babuini, zebre, antilope de toate felurile și suricate. Lângă Kruger am stat într-un hotel prin curtea căruia curgea un râu în care erau hipopotami și crocodili.

Centrul Johannesburg (CBD), o zonă periculoasă, evitată inclusiv de localnici

Africa de Sud este o țară cu peisaje care-ți taie respirația, dar și cu mari probleme de securitate. Centrul orașului Johannesburg este o zonă cu clădiri părăsite, cu tone de gunoaie și criminalitate, o zonă pe care și localnicii o evită inclusiv ziua. Africa de Sud are 3 localități în Top 50 cele mai periculoase orașe din lume. Anul trecut, potrivit autorităților, au fost înregistrate 57 de omoruri pe zi. Toate casele au garduri electrice și anunțuri că cei care încalcă proprietatea vor fi împușcați. Tocmai din cauza criminalității mari, Africa de Sud nu cred că trebuie vizitată pe cont propriu. Agențiile lucrează cu ghizi locali, știu care sunt zonele sigure, știu ce trebuie evitat si astfel turistii sunt permanent in siguranta. Noi am ales să mergem cu Agetur și nu am regretat. Am avut parte de un grup de vreo 20 de oameni, toți simpatici și de o ghidă, Oana, foarte implicată. Ghizii locali au fost și ei foarte buni. Fiind cea mai mică, dar și pentru că e extrem de locvace, Smaranda a fost un adevărat rock star, a fost răsfățată de toată lumea. Pentru că ne-a plăcut, ne gândim serios la o excursie în Australia. În viitorul apropiat, sperăm noi și tot cu prietenii de la Agetur, normal. 🙂

Dragă Moș Crăciun…

Smaranda va face 9 ani în curând și cred eu că a aflat la școală care-i povestea cu Moșul. Nici eu și nici Maria nu am vrut să-i spunem, am zis să o lăsăm să se bucure și să afle singură cine-i face cadouri. Sâmbătă seara, Smaranda i-a scris deja lui Moș Crăciun și i-a lăsat scrisoarea lângă un pahar cu lapte și o plăcintă. Ca să evite vreo confuzie, lângă farfurie a pus un bilet pe care a scris “Pentru tine”. Am râs copios când am citit depeșa.

Dragă Moș Crăciun,

Bună din nou. Ce se mai întâmplă pe acasă pe la tine? Sper că bine. Îmi poți îndeplini câteva dorințe? Dacă da, astea sunt:

  1. Aș vrea, doar dacă nu primesc de ziua mea, un hoverboard alb (nu neapărat);
  2. Aș mai vrea o păturică coadă de sirenă;
  3. Aș mai vrea un ghiozdan de școală cu koala;
  4. Mi-aș dori o pijama cu unicorn;
  5. Dacă poți, un pluș URIAȘ!!!
  6. Ceva cu unicorni, ce vrei tu;
  7. Pălărie a la Michael Jackson;
  8. Penar;
  9. Multe squishy-uri;
  10. Ceva de la tine.”

Toate mi-au plăcut, însă punctul 10 m-a dat pe spate. Vreau 9 chestii, însă aș dori să văd și ce ai în cap tu…:)))

Coșmarul unui tată metalist

Smaranda i-a scris lui Moș Crăciun. Chiar nu a cerut lucruri mari. Vrea: un caiet studențesc, o tăbliță cu markere, o cutiuță pentru colecția de gume de șters, un nou penar și un cadou-surpriză. După fiecare lucru a scris “Mulțumesc”. Buuun, nimic ciudat. Ce credeți însă că a fost trecut chiar la punctul I? A cerut 5- da,da,5- afișe cu Michael Jackson!!!! Mda, nici nu știam că ascultase. Am înțeles că l-a descoperit pe artist la o colegă de clasă și…. a fost dragoste la prima ascultare. Mi-a spus că piesele preferate sunt: “They don’t care about us”, “Remember the time” și “Black or white”. A fost o mică lovitură pentru un tată mare fun Metallica, Sepultura, Pantera și tot așa.

P.S. Am crescut enorm în ochii ei când a aflat că l-am întânit pe mega-star. Aveam 20 de ani și eram reporter la Tele 7abc. Cum concertul de la București din 1996 a fost organizat de Marcel Avram (unul dintre patronii televiziunii) am putut ajunge foarte aproape de Michael. Am avut chiar o fotografie cu el. Am preferat să pun aici poza de dupa întâlnirea cu James Hetfield. Cred că mă înțelegeți…  :))

P.P.S. Pentru cei foarte serioși vreau să precizez că este vorba de o glumă. Michael Jackson a revoluționat muzica, a produs videoclipuri cu mult înaintea timpului lui. Chiar am fost bucuros că am văzut concertul din ’96 și că am avut acces în culise.

Te-a jucat un băiat!

Am fost cu Smaranda la cursurile de teatru. După gimnastică, aceasta este cea mai nouă pasiune. Am lăsat-o la curs și am revenit să o iau după vreo 2 ore. Nici n-a urcat bine în mașină că mi-a zis:

– Tata, te-a jucat un băiat?

– Cum adică?

– Adela -o fată din clasa a patra- are un coleg care te-a jucat într-o piesă.

– Ce piesă?

– La școală a fost Adelin Petrișor, reporter.

– De unde știi tu asta?, am întrebat-o eu.

– Cum de unde știu? Mi-a zis Adela după ce te-a văzut.

După câteva minute de tăcere (ceva foarte rar), Smaranda m-a bătut pe umăr și mi-a zis:

– Nu știu cum ai fost în piesă, însă să știi că mie-mi place cum ești în melodia “Dunitru”. :))

Ziua tatălui

Habar nu aveam că Ziua Tatălui se sărbătorește și-n România. Am aflat abia anul acesta de la Smaranda. A adus acasă proiectul făcut la ore. Învățătoarea i-a pus pe copii să aleagă de pe tablă doar cuvintele care îi descriu pe tați. Când am deschis inima de hârtie și am văzut ce alesese Sma, aproape că mi s-au tăiat picioarele. Potrivit fiicei mele, eu aș fi: drăgălaș, iubitor, bun, haios, curajos, jucăuș, sportiv, deștept, puternic și… smile. Sincer, cadoul m-a emoționat foarte tare. Nici măcar mama nu cred că are o părere atât de bună despre mine. Ulterior, Smaranda i-a spus Mariei (în mare secret) că pe tablă era și cuvântul “bucătar”, însă chiar nu avea cum să-l aleagă pentru că eu comand mâncare sau o duc la restaurant. :))

Și eu te iubesc enorm, Smaranda!

Despre o învățătoare

Smaranda este foarte vorbăreață. Lumea zice că seamănă cu mine. Eu nu zic nimic, însă se pare că lumea are de această dată dreptate. 🙂 În fine, mă distrează când Smaranda mă mitraliază cu întrebări, deși, vă rog să mă credeți, nu e ușor să-i faci față. De curând, ea și-a deranjat învățătoarea cu prea multe întrebări.

– De ce pui atâtea întrebări, Smaranda?

-Pentru că sunt la școală și trebuie să învăț lucruri…

Răspunsul, deși ușor obraznic, mi s-a părut corect. Cred că un dascăl ar trebui să fie bucuros atunci când un copil e curios, nu să încerce să-i închidă gura. Dar ce știu eu? Nu sunt dascăl, ci doar părintele unui copil locvace. Știu sigur însă că meseria de dascăl este vocațională. Exact ca cea de jurnalist.

Un Porsche decapotabil

Smaranda a fost plecată într-o tabără în vacanța de Paște. La un moment dat, o învățătoare i-a întrebat pe cei din clasa ei ce ar face dacă ar avea 1000 de lei. Un băiețel s-a înfipt primul și a zis scurt că și-ar lua un Bugatti. Sofia -o prietenă foarte bună a Smarandei- a spus că și-ar cumpăra o pisică și 4 hamsteri. Rebeca- o altă prietenă- a anunțat sigură pe ea că deja îi are. Și atât. Ema le-a arătat tuturor că sunt superficiali și a spus că ar construi un spital pentru animale. Când i-a venit rândul, Smaranda a mărturisit că, dacă ar avea 1000 de lei, sigur și-ar lua un Porsche galben. Decapotabil, normal. Mda, nu tu un i8, un M6 sau măcar un M4. Nu, un Porsche! Asta e…Acum sper doar ca cei de la BMW România să nu afle și să-mi rezilieze contractul. Dar nu prea au cum pentru că mai nimeni nu-mi citește blogul. 🙂

foto © Porsche

 

Dragi moldoveni

Smaranda are 7 ani și deja și-a făcut “un caiet de discursuri”. Când l-a descoperit, Maria a zis că se cam îngroașă gluma. Mai jos e un fragment dintr-un “discurs” pe care l-am descoperit acum câteva zile.

Dragi moldoveni,

Eu sunt președintele vostru și vreau să țin un discurs. Moldova este o țară minunată, deși nu prea se poartă blugi.”

Nu m-am lămurit despre care Moldovă este vorba. Blugi am văzut și la Iași și la Chișinău. Sper să mă lămurească domnișoara “președinte”. Oricum, Maria are dreptate. Nu cred că ne va fi ușor. :)))

Despre prietenie

Mergeam spre casă. Smaranda se uita lung pe geamul mașinii și nu zicea nimic, lucru neobișnuit pentru o fetiță extrem de locvace.

– La ce te gândești, am întrebat-o eu.

-La nimic, dar să știi că nu mai sunt prietenă cu Ema,  a zis ea apăsat.

-De ce?

-Am prins-o cum își făcea semne cu o fată care nu-i prietenă cu noi…

-Zău? Și e grav?

-Daaaa. Nu-ți faci semne decât cu prietenii foarte buni!

Cam așa arată prietenia la 7 ani…  🙂