Category Archives: televiziune

2016

Anul care tocmai se încheie a fost pentru mine unul destul de complicat pe mai toate planurile. Nu a fost cel mai rău an din cei 41, însă nu a fost nici cel mai bun. Cu desenele și glumele ei, Smaranda a fost de departe cel mai bun lucru. Profesional sigur se putea mai bine. Din nefericire, m-am lovit de șefi care m-au întrebat de ce e așa de important să mergem la Mosul? Oricum, am reușit să dau o fugă în Afganistan. Acolo am prins un atac cu rachete și am făcut câteva știri despre românii și americanii care acționează-n Kandahar. Am reușit să încheg și câteva povești interesante cu F-urile 16 ale RoAF: am fosEu si Miket singurul jurnalist civil care a filmat venirea acasă a primelor 6 aparate și am fost în primul F-16 (pilotat de Cătălin “Miki” Micloș) care a survolat Arcul de Triumf și capitala. Nu ar trebui să uit nici bursa din Statele Unite ale Americii oferită de George Marshall Fund. Printre altele, am reușit să vizitez The Boston Globe și redacția Spotlight. Ghid mi-a fost chiar celebrul Mike Rezendes, cel care a luat un Pulitzer pentru reportajele care au demascat modul în care Biserica Catolică  a îngroapat abuzurile sexuale ale unor preoți. Povestea anchetei a fost spusă în “Spotlight”, film premiat cu Oscar, film în care Mark Ruffalo l-a interpretat pe Rezendes.

Regret că nu am reușit să-mi conving șefii să mergem în Mosul și-n Alep. Dar pentru asta există însă anul ce stă să înceapă…  :))

Îmi urez și vă urez deci un 2017 senzațional!

La mulți ani, prieteni!

Televiziune publică, nu televiziune de stat

PSD are un proiect de lege prin care vrea să scoată taxa radio-tv. Asta ar transforma TVR dintr-o televiziune publică, într-o televiziune de stat. Nici acum când românii îl finanțează, canalul public nu e complet rupt de politic: partidul aflat la putere poate impune președintele-director general, diverși oameni influenți de prin lumea politică reușesc să-și bage în grile protejați, amante, neamuri. La fiecare schimbare de regim, apar emisiuni și prezentatori noi, unii talentați, alții mai puțin. Aceste angajări se fac în condițiile în care TVR are straturi, straturi de realizatori și prezentatori, unii dintre ei “nerealizând” sau “neprezentând” mai nimic de multă vreme.

© Brandon Robbins/Getty

© Brandon Robbins/Getty

Eee, toate acestea se întâmplă în cazul unui canal public. Incercați să vă imaginați cam cum ar fi atunci când banii ar veni direct de la buget… Da, chiar niciun mare șef nu ar mai putea mișca în front. Am fost mirat să descopăr că din interior mai nimeni nu a sărit să apere statutul public. Nici conducerea actuală, nici sindicatele și nici angajații. Ba chiar actualul președinte nu a respins varianta PSD. Irina Radu a Continue reading

Despre orgoliile* din TVR, ușor amuzat

În urmă cu câteva săptămâni am fost sunat de o colegă de la TVR 1 care m-a rugat să îi dau un interviu pentru un material de 4 minute ce trebuia să apară în campania “TVR 60”. Urma să vorbim despre războaiele din care am transmis pentru Televiziunea Publică, despre interviurile cu Yasser Arafat, cu Arkan (nedifuzat de TVR pe motiv că era … terorist), despre experiența din Coreea de Nord. Am filmat interviul săptămâna trecută.  tvrAm filmat pe turnul TVR pentru că fata nu a primit aprobarea să înregistreze la știri. 🙂 Nu m-am obosit să văd de ce nu a primit aprobarea, deși mi s-a părut hilar. Filmam tot pentru TVR, nu pentru o altă companie. În fine, am zâmbit și mi-am văzut de treaba mea. Ulterior, am aflat că fata nu a primit nici aprobare pentru a folosi imaginile din arhiva știrilor, imagini filmate de mine și la care făceam referire în interviu. Am rămas cu gura căscată. De ce nu primise aprobare? Pentru că șeful meu era nemulțumit că nu fusese consultat atunci când producătorul acelui segment ne alesese pe Mihai Constantin și pe mine pentru interviuri. Șeful meu a cerut să vorbească cu șeful producătorului. După câteva zile, fata m-a sunat și mi-a spus că nu mai poate difuza materialele filmate cu Mihai și cu mine. Șeful meu i-a convins pe șefii ei că amândoi am apărut prea mult și trebuie să mai fie promovați și alții. :))) Inițial, am vrut să vorbesc cu șeful meu, însă mi-am zis că n-are rost să-mi stric zen-ul. Le-am povestit unor colegi, am râs și mi-am văzut de ale mele. Poate voi avea o șansă la “TVR 70”. Cine știe? :))))

P.S. Să nu uit. Șeful meu este fix acel șef care în urmă cu câțiva ani m-a scos de pe pagina de “vedete” a TVR pe motiv că nu sunt prezentator. Omul avea dreptate, nu prea sunt. Oricum, ștergerea din site m-a distrus. Nici mama nu mai știe cine sunt. 🙂

*Orgoliile și ratingul (mic) sunt invers proporționale.

Vezi și: Amar amuzat de “un șef din TVR”

DNA la TVR

DNA a luat la verificat contractele de achiziție ale TVR din perioada 2005-2015. Procurorii au o plângere și au început verificările. Detalii în știrea din Telejurnal.

P.S. Aș vrea să vă dau o probă de “jurnalism quality” de la EVZ. Au scris colegii că “măscații au descins la știri”. Am fost în redacție, dar nu am văzut picior de mascat. Ce puteau lua de la noi? Imagini la zi sau din arhivă pentru jurnalul DNA? Polițiști (fără cagule, da?) au luat documente de la Economic. Dar suna mai interesant cu mascați și cu oamenii de la știri… 🙂

Tv / internet

Am fost printre primii care au scris pe Fb despre identificarea “actorilor” din sceneta regizată de Stuart Ramsay. S-a întâmplat în dimineața zilei de 10 august. Am scris câteva rânduri și am atașat o fotografie de la percheziții, o imagine cu câteva arme care apăruseră și în “știrea” de la Sky News. În doar câteva ore, postarea a avut un impact de peste 600000 de oameni și fost redistribuită de peste 5000 de ori. FbCifrele sunt uriașe pentru o pagină cu puțin peste 20000 de aprecieri. Am făcut și o știre care a fost difuzată în aceeași zi în Telejurnal. Normal că am muncit mult mai mult pentru montajul de aproximativ 2 minute. Potrivit măsurătorilor oficiale, știrea din Telejurnal a fost văzută de aproximativ 200000 de oameni, mai puțin de o treime din numărul adunat pe Facebook. Eu cred sincer că în următorii ani televiziunea va trebuie să își schimbe interfața. Sigur nu va dispărea, însă se va schimba fundamental. Va fi probabil un server din care-ți vei alege ce vrei să vezi, habar nu am cum va arăta, însă sunt sigur că va fi altceva. Clar oamenii nu vor mai sta cu ochii pe ceas pentru a vedea emisiunea favorită. Inclusiv azi au rămas extrem de puțini telespectatorii de acest gen.

Cel mai tare direct

Am avut noroc și, în vreo 20 de ani de televiziune, am intervievat laureați de Nobel, teroriști, președinți, șefi ai unor celebre servicii de informații. Am exprimentat 9 G în supersonice și am apuntat și decolat de pe un portavion nuclear. FullSizeRender-18UniversitateDumnezeu m-a ajutat și am reușit să transmit în direct din locuri fierbinți și foarte interesante: Irak, Afganistan, Guantanamo sau cea mai urâtă dictatură a lumii, Coreea de Nord. Cu toate acestea cea mai tare transmisiune în direct a fost din Piața Universității, de la un protest al celor nemulțumiți de reacția statului în cazul dezinfectanților diluați. În timpul directului am fost înconjurat de copii care m-au tras de pantaloni, au încercat să-mi pună coarne sau au sărit ca să intre-n cadru. O fetiță cam de vârsta Smarandei mele m-a ținut de un picior și m-a rugat non-stop:

– Dă-mă și pe mine la televizor să mă vadă lumea, hai!

La un moment dat, am întrerupt relatarea și l-am rugat pe operator să o arate pe fetița care se agita ca o moleculă de gaz. Să nu credeți că după asta s-a liniștit. Nuuuu. Deși a trebuit să vorbesc despre lucruri grave și serioase, nu am putut să nu zâmbesc tot timpul. Da, pentru copiii aceștia năzdrăvani suntem obligați să încercăm să facem lumea un pic mai bună. 🙂

P.S. Transmisiunea mea a fost filmată de o echipă care face un documentar despre Colectiv. Operatorul a prins toată foșgăiala copiilor. Nu știu cine sunt cameramanul și sunetistul pe care-i puteți vedea și în fotografii. Dacă cumva intra pe blog, îi rog tare mult să-mi dea și mie imaginile. Mulțumesc anticipat!

foto © Dragoș Porojnicu