Category Archives: umanitare

De ziua mea sau un cadou umanitar

Cei de la Hospice Casa Speranței m-au întrebat dacă nu vreau să ajut la strângerea de fonduri pentru bolnavii în faza terminală. Am zis imediat da. HospiceIdeea campaniei este că cine vrea să-mi facă un cadou de ziua mea (29 iulie) donează pentru a le îmbunătăți viața celor fără de speranță. Încercăm să strângem 600 de lei. Detalii găsiți aici.

Mulțumesc frumos!

 

P.S. În mai puțin de 2 ore, 6 persoane generoase au donat suma pe care am avut-o ca țintă. Mulțumesc frumos, oameni buni. Cine dorește poate să doneze în continuare. Hospice Casa Speranței are nevoie de fiecare bănuț în încearcarea de a le ușura viața bolnavilor incurabil.

Pedalăm pentru Invictus

Invictus Games sunt jocurile paralimpice pentru militarii răniți prin diversele războaie. pentru InvictusPrințul Harry a pus și el umărul la realizarea acestui proiect. Avem și noi câțiva veterani care se antrenează pentru a participa la această competiție. Anul acesta au ratat la mustață ediția din Statele Unite ale Americii. Invictus2De ce? Pentru că niște birocrați din MApN s-au trezit prea târziu și înscrierile se încheiaseră… Amicul Adi Măniuțiu vrea acum să strângă bani ca 5 veterani români să poată participa la ediția de anul viitor din Canada. El și-a propus să pedaleze în aceasta vară 2017 km. Fiecare kilometru va putea fi cumpărat online. Adi vrea să adune 50000 de euro, bani pentru protezele pentru alergare, adaptoarele pentru echipamentele sportive deja existente, bicicletele speciale pentru invalizi și pentru suplimentele alimentare. Am zis să ajut și eu și am pedalat puțin peste 30 de km. Mulțumesc, Adi! Voi mai pedala, inclusiv cu Smaranda.

P.S. Sper că ați apreciat superba scară a măgarului: Cătălin Furtună, “un băiat din Buzău”© și Adi Măniuțiu. :))

St. Jude

St. Jude este poate cel mai bun lucru care se întâmplă în Memphis. Este un spital care luptă să îi salveze pe copiii cu cancer. St. Jude a fost înființat prin 1962 de Danny Thomas, un actor și producător american de origine libaneză. St.Jude4Omul a dorit ca în spitalul său să fie tratați copiii cu probleme grave, indiferent dacă au sau nu bani și indiferent din ce țară vin.  Și asta chiar se întâmplă, deși St. Jude trăiește DOAR din donații și diverse granturi. Da, aici sunt tratați într-un an în jur de 5000 de copii, adolescenți și tineri cu vârsta de până la 21 de ani, toți cu diverse forme de cancer. Bugetul zilnic al insituției este de aproape 2 milioane de dolari, asta înseamnă peste 700 de milioane pe an. Oameni disperați St.Judede peste tot din lume trimit în Memphis dosarele copiilor loviți de cumplita boală. Cei care nu-și permit primesc chiar și bani pentru transport si cazare pentru însoțitorii pacienților. St. Jude are vreo 4000 de angajați. Câteva sute nu sunt nici doctori, nici asistente. Sunt oameni de știință care se străduiesc să găsească noi tratamente. St.Jude3Potrivit statisticilor oficiale, rata de succes pentru vreo 200 de forme de cancer a ajuns cam 65%. Pentru cele mai comune forme este însă de peste 90%. Printre cercetătorii care lucrează la St. Jude sunt și 5 români. Eu l-am întâlnit pe Luigi Iconaru, doctor în chimie organică. În urmă cu 6 ani, el a venit aici la o bursă postdoctorală și… a rămas. Soția sa (tot româncă) a lucrat și ea în cercetare în spital, însă a preferat să treacă la catedră. L-am întâlnit pe Luigi chiar în ziua în care împlinea 40 de ani. Nu prea am avut timp să stăm de vorbă pentru că noi ne grăbeam să plecăm spre o altă întâlnire aranjată de US German Marshall Fund. Nu am apucat să-i spun cât de mândru sunt să găsesc acolo cercetători români. Seara, când abia ajunsesem acasă, am primit un mesaj de la Luigi. Mă întreba unde stau pentru că voia să vină să mă ia la el la masă. Nu am scăpat, deși a doua zi trebuia să plec spre aeroport la 5 dimineața. Niciodată nu mi-a fost rușine cu pașaportul românesc. Niciodată! După ce am văzut însă că niște oameni de știință români luptă într-un mare spital din SUA ca să le prelungească viața copiilor loviți de cancer, am fost și mai mândru.

Detalii despre St. Jude găsiți aici.

St.Jude1St.Jude2

Ei nu au nicio vină

Reportajele filmate la granița dintre Serbia și Croația vor fi difuzate de Telejurnal în cadrul campaniei “Ei nu au nicio vină”. Da, zecile de mii de copii care fug din calea războiului chiar nu au nicio vină. Reportajele vor fi difuzate în fiecare sâmbătă și duminică din noiembrie, în Telejurnalul de la ora 20.

Completare: Din motive obiective campania a fost amânată cu o săptămână. Primul reportaj va fi difuzat sâmbăta viitoare.

Când copiii își învață părinții să citească

Ovidiu Ro și cei de la Raiffeisen Bank m-au invitat să fiu “profesor pentru o zi” într-o comunitate săracă de la noi. Am acceptat fără să clipesc și, după Marcel Iureș, Răzvan Exarcu și Cristian Mungiu, a venit și rândul meu să mă joc de-a educatorul. Budila2Budila3Am dat o fugă până la Budila, o comună cu 4000 de oameni, situată la vreo 18 km de Brașov. Programul “Fiecare copil în gradiniță” aproape că a făcut minuni. În Budila sunt 295 de copii cu vârste între 3 și 5 ani. 210 sunt înscriși la grădiniță. Mulți dintre ei trăiesc în casele sărăcăcioase de chirpici de la marginea localității și vin zilnic la grădiniță sau la școală doar pentru că o mână de voluntari, asistenți sociali și educatori se luptă pentru asta. Așa se face că în Budila poți vedea copii care vin la primărie și scriu diverse cereri în numele părinților analfabeți. Da, pentru acești micuți școala este singura șansă de a fugi din mizeria în care s-au născut. Putem și noi să îi ajutăm să facă asta. Detalii găsiți aici.

Eu m-am distrat cu copiii din Grupa mare. Le-am citit povești, i-am învățat să facă avioane de hârtie și i-am fotografiat. Ei s-au distrat copios când au văzut pozele, mi-au cântat și mi-au spus poezii. A fost super! Mulțumesc, Leslie Hawke!

P.S. În fotografia a doua sunt Sebi (stânga) și Florin, 2 dintre cei 10 copii ai unei familii din Budila.  Sebi chiar are ceea ce pe stradă se numește “coeficient de moacă”. 🙂

BudilaBudila1

Invictus

Mai mulți răniți din Afganistan și Irak vor să participe la Jocurile paralimpice militare, Invictus Games. Competiția va fi la Londra, în primăvara anului viitor. Veteranii români au voință, sunt hotărâți, dar nu au fonduri suficiente. Asociația Camarazii strânge banii pentru deplasare, proteze speciale și echipament. Aici puteți să îi vedeți pe curajoșii sportivi și puteți dona. Mai jos găsiți povestea unuia dintre ei, membru al Forțelor Speciale.

Să pedalăm cu folos!

Da, sunt vinovat! Nu-mi place să merg cu bicicleta. Mă dau cu rolele, trotineta, snowboard-ul, cu wakeboard-ul, dar nu cu bicicleta. Am însă o groază de amici care o ard hipsteri: au pălărie, ochelari cu rame groase și pedalează toată ziua. Logo CiclatonciclatonPe toți i-am rugat să dea din pedale cu folos la Ciclaton, o inițiativă sportivă care strânge fonduri pentru trei proiecte educaționale: SOS Satele copiilor Cisnădie, Ajungem mari și Universitatea Alternativă. Niște tineri deștepți și frumoși au stabilit un traseu, au făcut un site unde prezintă proiectul, iar cicliștii generoși vor pedala și vor strânge donații. Ciclaton are loc între 30 septembrie și 4 octombrie, va porni și se va încheia în București, și va trece prin 12 orașe, printre care Târgoviște, Bran, Brașov, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe și Ploiești. Pe întreg parcursul de 650 de kilometri vor pedala 14 cicliști de anduranță, iar pe segmentele de traseu se vor putea înscrie și cicliști temerari. Fiecare ciclatonist, fie că e de anduranță fie că e temerar, va pedala pentru o cauză pe care a ales să o promoveze, dintre cele menționate mai sus, iar susținătorii săi vor dona în contul ​acelui proiect.

În aceste condiții, cicliști, hipsteri, dar și sedentari generoși să ne unim și să strângem ceva bani pentru niște cauze nobile!

Detalii pe www.ciclaton.ro

Pe site-ul UNHCR

O poveste găsită de mine a fost preluată de site-ul principal al UNHCR. UNHCRCu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului (*), cei de la UNHCR au adunat mesaje de la diverse celebrități ( actori, scriitori, sportivi) și jurnaliști din lumea întreagă. Sunt măgulit că o poveste descoperită de mine în tabarele de refugiați din Tunisia le-a atras atenția. În urmă cu câțiva ani, în timpul războiului din Libia, am întâlnit-o pe Ibo, o mică refugiată somaleză. Mai multe despre ea aici. 

Mai multe povești ale refugiaților găsiți la http://stories.unhcr.org

*20 iunie este Ziua Mondială a Refugiatului.

Pentru un adolescent bolnav de cancer

Maria nu este doar partea frumoasă a familiei noastre. Este și partea foarte implicată în acte de caritate: strânge haine și bani pentru copiii cu probleme, hrănește oamenii străzii, lucrează cu Fundația Neșu. anatomieÎn urmă cu câteva zile, Maria mi-a povestit despre Adrian, un băiat de 16 ani. Bolnav de cancer, puștiul nu vrea bani, nu vrea să fie compătimit, vrea câteva cărți de anatomie. Sunt lucrări destinate studenților mediciniști, cărți nu tocmai ieftine. Dacă aveți vreunul dintre titlurile de mai jos și vreți să-l ajutați pe acest adolescent, acesta este contactul blogului Mariei: mailulblogului@yahoo.com. Ea vă va da detalii și vă va pune-n legătură cu Adrian.

1. Anatomia clinică, fundamente și aplicații – Keith L. Moore, editura medicală Callisto;

2. Atlas de anatomie a omului, sistemul nervos și organe de simț-Kahle, editura medicală Callisto;

3. Fiziopatologie -Sillbernagl, Lang- editura medicală Callisto;

4. Atlas de anatomie a omului- Netter, editura medicală Callisto.

Vă mulțumesc!

sursa foto: www.nlm.nih.gov

Completare: Mulțumesc frumos! Cărțile pentru Adrian s-au găsit în timp record. Pentru că tot se apropie Crăciunul, poate vreți să-i faceți fericiți pe câțiva copii cu cancer, internați la Fundeni. Cei mai mulți sunt foarte săraci. Aici găsiți scrisorile lor pentru Moș Crăciun. Normal, lista este tot de la Maria. 🙂