Tag Archives: Fallujah

Despre problemele Antenelor

Unii m-au certat, alții m-au înjurat direct, în timp ce câțiva internauți (ce se voiau sofisticați) s-au declarat doar scârbiți de atitudinea mea. Cum i-am deranjat eu pe acești oameni? Am spus că modul în care a acționat ANAF în cazul Antenei 3 este ușor dubios: nu a făcut nimic mai bine de un an și a trimis un ordin de evacuare cu un termen în care abia poți muta mobila dintr-un apartament modest, nicidecum ditamai televiziunea. Mulți mi-au reproșat că nu am înfierat Antenele care au tras de timp și nu s-au mutat, deși știau că oricum se va întâmpla asta. Prieteni, eu nu îi voi înjura niciodată pe cei din televiziunile din Băneasa! De ce? legitimatie A1Nu pentru că cei de acolo sunt fără pată, ci pentru că mă leagă multe de acea redacție și, nu în ultimul rând, pentru că așa am fost educat. Am lucrat aproape un deceniu pentru Antena 1 și Antena 3. Am avut parte de experiențe senzaționale: Guantanamo, interviul cu liderul spiritual al Hezbollah, Fallujah, Bagdad 2003 – singura echipă din România care a transmis războiul împotriva lui Saddam Hussein și multe altele. Am luat premii pentru Antene, inclusiv Marele Premiu APTR. Am avut și experiențe traumatizante, accidente și boli grele, episoade în urma cărora am stat luni de zile internat în spitale. Mă leagă deci foarte multe amintiri de redacția din Băneasa. Am încă mulți amici acolo. Pentru toate acestea eu am ales să nu vorbesc urât. Sunt atâția care pot comenta. În funcție de propriul bagaj de cunoștințe, cei de acasă pot trage singuri concluzii și nu au nevoie de părerile mele pe acest subiect. În altă ordine de idei, nu mă pot bucura atunci când o televiziune are probleme. Știu de la TVR ce înseamnă să treci prin momente grele: datorii uriașe, aparatură învechită, proiecte puține, limitate de bugete rahitice, perspective sumbre. Nu pot să mă bucur oricum de răul altuia. Nu am exultat nici atunci când s-a închis OTV, o televiziune cu o politică editorială cel puțin dubioasă. Dovada o găsiți aici într-un articol scris acum 3 ani. Da, cam asta e. Eu îmi rezerv dreptul să nu critic niciodata Antenele. Oricum, nici nu le voi lăuda politica editorială. Jurnaliștii de acolo și-au asumat-o și au fanii și inamicii pe care-i merită.

Lupta pentru Al Anbar

Irakienii se străduiesc să recucerească Fallujah și Ramadi, armata irakianadouă orașe mari din provincia vestică Al Anbar aflate sub control ISIS. Pentru că armata irakiană a dovedit că e praf, la lupte iau parte și milițiile șiite și sunite. Gruparea Stat Islamic face ce știe mai bine: răspunde cu atacuri ale sinucigașilor și mașini capcană. Un reportaj Al Jazeera de pe linia frontului.

sursa foto: iraqinews.com

Ochi în ochi cu ISIS

După ce au luat Fallujah, luptătorii ISIS sunt la o aruncătură de băț de Bagdad. ISISLa cum se mișcă armata irakiană, nu ar fi exclus ca extremiștii să ajungă în scurt timp și-n capitală. Triburile din Al Anbar care luptă cu extremiștii nu primesc niciun ajutor. Al Jazeera a făcut un reportaj într-un sat aflat chiar în apropierea liniilor ISIS. E uluitor cum se descurcă acei oameni și este incredibil cât de incompetent e guvernul irakian.

Sursa foto: REUTERS/Yaser Al-Khodor

Jumătate de secol

Un foarte bun prieten a sărit azi cu un an peste jumătatea de secol. Îl știu bine și vă asigur că e mai tânăr decât mulți de 25-30 de ani. Personajul este Dan Gecui, cameramanul cu care am fost prin  Kabul, Gardez, Kandahar, Fallujah, Ramadi, Bagdad, Guantanamo, Beirut și afganistanprin multe, multe alte locuri fierbinți. Am stat împreună printre dărămăturile din Fallujah, atunci când pușcașii marini luau cu asalt bastionul sunnit, am dormit pe vestele antiglont în aeroportul militar din Bagdad, am filmat în premieră în hotelul din care au fost răpiți jurnaliștii români, am mers cu taxiul (ca două floricele) într-un oraș controlat de luptătorii lui Muqtada al-Sadr, atunci când militarii italieni și români se retrăseseră la periferie și aproape am făcut pe noi de frică atunci când niște proiectile lansate de Hezbollah au căzut lângă mașina noastră. Am cu Gecui amintiri câte nu am cu toți colegii de serie din facultate. Este un operator talentat, dar mai important este un prieten bun. Poate cel mai bun. La mulți ani, Gecui! Abia aștept să filmăm din nou împreună. Ceva-mi spune că s-ar putea întâmpla asta într-un viitor apropiat. :))

P.S. Fotografia a fost făcută în ianuarie 2002, în Gardez, Paktia, Afganistan. Alianța Nordului lupta din greu cu talibanii. În acea provincie nu călcase picior de soldat ISAF.

Vizita unchiului Joe

Vicepreședintele Biden va sta la București puțin peste 24 de ore. Înainte să plece spre Cipru, el se va întâlni cu președintele, premierul și va avea un discurs la Palatul Cotroceni. Nu întâmplător însă, imediat după ce a aterizat, a mers în Baza Aeriană 90 și s-a întâlnit cu militari romani și americani. Nu s-a văzut cu politicieni, demnitari, ci cu militari. E un semnal… Ca orice mare politician american, Biden a fost relaxat, natural. Discursul a fost bun: simplu și direct. O singură remarcă pentru cel care l-a scris: militarii românii nu au călcat niciodată în Fallujah. Prin 2004 și 2005, Dan Gecui și cu mine am fost de câteva ori cu pușcașii marini în zona respectivă. Să se fi referit la noi? 🙂 Lasând gluma la o parte, e din ce în ce mai clar că am putea avea baze NATO. Și noi și polonezii. Sigur, se va decide în toamnă, la summitul din Țara Galilor. Sau poate deja s-a decis?

biden1Biden

Sub control Al Qaeda

Guvernul de la Bagdad are mari probleme în Al Anbar, provicie din vestul țării cu populație sunită. Potrivit știrilor venite pe agenții în ultimele zile, fallujah7 copyramadiautoritățile au pierdut Fallujah, localitate aflată la 60 de km de Bagdad. Vestea foarte proastă ar fi că Fallujah este acum sub controlul Al Qaeda. La cât de “dibaci” este guvernul, sigur situația va mai fi tensionată multă vreme. Al Anbar a fost o nucă tare și pentru armata americană. Prin 2004-2005, Statele Unite au pierdut sute de oameni în această provincie. Am fost în Fallujah cu pușcașii marini, prin 2004. Și atunci localitatea era controlată de insurgenții suniți. Americanii au dat un ultimatum și au așteptat ca zecile de mii de oameni să părăsească zona. Lupta ulterioară a fost atât de violentă, încât absolut toate casele au fost făcute una cu pământul. Unde nu dovedeau cu bombardamentul, americanii interveneau cu buldozere blindate. Utilajele nivelau pur și simplu casele din care se trăgea. Sunt curios să văd cum vor reuși autoritățile irakiene să rezolve problema. Nu au nici dotarea și nici experiența americanilor…