Tag Archives: Guantanamo

Cel mai tare direct

Am avut noroc și, în vreo 20 de ani de televiziune, am intervievat laureați de Nobel, teroriști, președinți, șefi ai unor celebre servicii de informații. Am exprimentat 9 G în supersonice și am apuntat și decolat de pe un portavion nuclear. FullSizeRender-18UniversitateDumnezeu m-a ajutat și am reușit să transmit în direct din locuri fierbinți și foarte interesante: Irak, Afganistan, Guantanamo sau cea mai urâtă dictatură a lumii, Coreea de Nord. Cu toate acestea cea mai tare transmisiune în direct a fost din Piața Universității, de la un protest al celor nemulțumiți de reacția statului în cazul dezinfectanților diluați. În timpul directului am fost înconjurat de copii care m-au tras de pantaloni, au încercat să-mi pună coarne sau au sărit ca să intre-n cadru. O fetiță cam de vârsta Smarandei mele m-a ținut de un picior și m-a rugat non-stop:

– Dă-mă și pe mine la televizor să mă vadă lumea, hai!

La un moment dat, am întrerupt relatarea și l-am rugat pe operator să o arate pe fetița care se agita ca o moleculă de gaz. Să nu credeți că după asta s-a liniștit. Nuuuu. Deși a trebuit să vorbesc despre lucruri grave și serioase, nu am putut să nu zâmbesc tot timpul. Da, pentru copiii aceștia năzdrăvani suntem obligați să încercăm să facem lumea un pic mai bună. 🙂

P.S. Transmisiunea mea a fost filmată de o echipă care face un documentar despre Colectiv. Operatorul a prins toată foșgăiala copiilor. Nu știu cine sunt cameramanul și sunetistul pe care-i puteți vedea și în fotografii. Dacă cumva intra pe blog, îi rog tare mult să-mi dea și mie imaginile. Mulțumesc anticipat!

foto © Dragoș Porojnicu

Despre problemele Antenelor

Unii m-au certat, alții m-au înjurat direct, în timp ce câțiva internauți (ce se voiau sofisticați) s-au declarat doar scârbiți de atitudinea mea. Cum i-am deranjat eu pe acești oameni? Am spus că modul în care a acționat ANAF în cazul Antenei 3 este ușor dubios: nu a făcut nimic mai bine de un an și a trimis un ordin de evacuare cu un termen în care abia poți muta mobila dintr-un apartament modest, nicidecum ditamai televiziunea. Mulți mi-au reproșat că nu am înfierat Antenele care au tras de timp și nu s-au mutat, deși știau că oricum se va întâmpla asta. Prieteni, eu nu îi voi înjura niciodată pe cei din televiziunile din Băneasa! De ce? legitimatie A1Nu pentru că cei de acolo sunt fără pată, ci pentru că mă leagă multe de acea redacție și, nu în ultimul rând, pentru că așa am fost educat. Am lucrat aproape un deceniu pentru Antena 1 și Antena 3. Am avut parte de experiențe senzaționale: Guantanamo, interviul cu liderul spiritual al Hezbollah, Fallujah, Bagdad 2003 – singura echipă din România care a transmis războiul împotriva lui Saddam Hussein și multe altele. Am luat premii pentru Antene, inclusiv Marele Premiu APTR. Am avut și experiențe traumatizante, accidente și boli grele, episoade în urma cărora am stat luni de zile internat în spitale. Mă leagă deci foarte multe amintiri de redacția din Băneasa. Am încă mulți amici acolo. Pentru toate acestea eu am ales să nu vorbesc urât. Sunt atâția care pot comenta. În funcție de propriul bagaj de cunoștințe, cei de acasă pot trage singuri concluzii și nu au nevoie de părerile mele pe acest subiect. În altă ordine de idei, nu mă pot bucura atunci când o televiziune are probleme. Știu de la TVR ce înseamnă să treci prin momente grele: datorii uriașe, aparatură învechită, proiecte puține, limitate de bugete rahitice, perspective sumbre. Nu pot să mă bucur oricum de răul altuia. Nu am exultat nici atunci când s-a închis OTV, o televiziune cu o politică editorială cel puțin dubioasă. Dovada o găsiți aici într-un articol scris acum 3 ani. Da, cam asta e. Eu îmi rezerv dreptul să nu critic niciodata Antenele. Oricum, nici nu le voi lăuda politica editorială. Jurnaliștii de acolo și-au asumat-o și au fanii și inamicii pe care-i merită.

Jumătate de secol

Un foarte bun prieten a sărit azi cu un an peste jumătatea de secol. Îl știu bine și vă asigur că e mai tânăr decât mulți de 25-30 de ani. Personajul este Dan Gecui, cameramanul cu care am fost prin  Kabul, Gardez, Kandahar, Fallujah, Ramadi, Bagdad, Guantanamo, Beirut și afganistanprin multe, multe alte locuri fierbinți. Am stat împreună printre dărămăturile din Fallujah, atunci când pușcașii marini luau cu asalt bastionul sunnit, am dormit pe vestele antiglont în aeroportul militar din Bagdad, am filmat în premieră în hotelul din care au fost răpiți jurnaliștii români, am mers cu taxiul (ca două floricele) într-un oraș controlat de luptătorii lui Muqtada al-Sadr, atunci când militarii italieni și români se retrăseseră la periferie și aproape am făcut pe noi de frică atunci când niște proiectile lansate de Hezbollah au căzut lângă mașina noastră. Am cu Gecui amintiri câte nu am cu toți colegii de serie din facultate. Este un operator talentat, dar mai important este un prieten bun. Poate cel mai bun. La mulți ani, Gecui! Abia aștept să filmăm din nou împreună. Ceva-mi spune că s-ar putea întâmpla asta într-un viitor apropiat. :))

P.S. Fotografia a fost făcută în ianuarie 2002, în Gardez, Paktia, Afganistan. Alianța Nordului lupta din greu cu talibanii. În acea provincie nu călcase picior de soldat ISAF.

Ramona Mănescu, un turist la Guantanamo

Sub titlul “EXCLUSIV. Mărturia primei românce care a pus piciorul la Guantanamo”, Evenimentul zilei ne prezintă un interesant interviu cu Ramona Mănescu. Ramona ManescuLa invitația Departamentului de Stat, alături de câțiva colegi, europarlamentarul român a vizitat închisoarea americană din Cuba.  Dan Andronic deschide cu o întrebare care arată că noi jurnaliștii nu ne putem documenta niciodată atât de bine pe cât am dori. Răspunsul doamnei demostrează cunoșterea în profunzime a subiectului.

“Dan Andronic: Sunteți primul român care a ajuns la Guantanamo. Care a fost prima impresie? 

Ramona Mănescu: Un răspuns foarte scurt la întrebare: locul arată mult mai bine decât aș fi putut să-mi imaginez.”

Nu vreau să vă răpesc plăcerea de a afla lucruri interesante despre Guantanamo. Continue reading

Mic Guantanamo pe Dâmbovița?

Cei de la Washington Post susțin că țările care au avut  închisori ale CIA sunt: Polonia, Lituania, România, Afganistan și Thailanda. Chiar și în varianta publică a raportului Senatului american aceste informații sunt secretizate. Președintele României din acea perioadă susține că nu are cunoștință de așa ceva. Mai jos o știre pe această temă.

Cine l-a măcelărit pe James Foley?

“Politica occidentală în Orientul Mijlociu”, susține Lelia Munteanu, editorialist Gândul. Afirmația ei a provocat un răspuns virulent din partea lui CTP, coleg de redacție, care s-a declarat dezgustat. Eu sunt ceva mai temperat, însă vă spun sincer că am fost cel puțin surprins de logica Leliei. Nu mă așteptam la așa ceva din partea unui jurnalist care cunoște destul de bine lumea arabă și scrie des pe această temă. James FoleyDa, politica occidentală în Orientul Mijlociu nu a fost cea mai fericită. Da, republicanii lui Bush au reușit să radicalizeze mulți moderați cu războiul din Irak, cu Abu Ghraib și Guantanamo. Da, democratul Obama a luat Nobelul, înainte să apuce să se familiarizeze măcar cu problemele Orientului Mijlociu. Ulterior, administrația sa a fost un fel de “căprioară între faruri”, s-a uitat neputincioasă la ceea ce se întâmplă în lumea arabă, vezi Siria. Abia în ultimul moment, când Irakul risca să cadă în mâinile Statului Islamic, Obama a ordonat sprijin aerian pentru luptătorii peșmerga. Da, politica occidentală în zonă a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie, însă chiar și în aceste condiții afirmația Leliei mi se pare deplasată. Oare vinovate de nașterea monștrilor din S.I. nu sunt Arabia Saudită și Qatar, țări care bagă miliarde în terorismul sunnit? Și asta nu de ieri…

P.S. Serviciile secrete britanice sunt pe punctul de a identifica bruta care l-a decapitat pe James. Oare până la politica occidentală, Qatar și Arabia Saudită, nu cumva neomul ăsta e principalul vinovat?

sursa foto: AP

De ce a fost deschisă Cutia Pandorei?

Talibanii au dat publicității imagini cu predarea soldatului american ținut prizonier cinci ani. Bowe Bergdahl este ras în cap, îmbrăcat în haine afgane și pare foarte liniștit. Predarea lui nu a durat mai mult de 10 secunde: câțiva oameni în civil (foarte probabil CIA) au coborât dintr-un Blackhawk, au dat mana cu talibanii, l-au luat pe sergent și au plecat. nydailynews.comBowe a fost percheziționat sumar la urcarea în elicopter. Este clar că pentru talibani a fost un foarte mare succes. Au făcut publică dovada că americanii au încălcat principiul “nu negociem cu teroriștii”. În schimbul lui Bergdahl, talibani au obținut cinci lideri din garda veche, oameni care altfel ar fi putrezit la Guantanamo. În America este o mare dezbatere pe tema schimbului de prizonieri. Mulți se întreabă de ce a aprobat Obama o operațiune de acest gen, mai ales că încă nu sunt clare condițiile în care a dispărut soldatul. Sunt informații că Bergdahl a dezertat. De alfel, generalul Martin Dempsey nu a exclus ca sergentul să fie pus sub acuzare, dacă se va dovedi că a încălcat regulamentele militare. Rămâne totuși întrebarea de ce s-a recurs la un schimb de prizonieri? Eu cred că administrația americană a încălcat principiul “nu negociem cu teroriștii” dintr-un motiv foarte serios, în niciun caz din prostie. Dar care să fie motivul? Informațiile pe care le deține Bergdahl după cinci ani de captivitate? Cine știe…Ceva este la mijloc, ceva foarte serios.

sursa foto: nydailynews.com

Schimb de prizonieri

După mai bine de 5 ani, Statele Unite au reușit să obțină eliberarea lui Bowe Bergdahl, un militar american aflat în mâinile talibanilor. Cum nimic nu e gratis, Washingtonul a fost nevoit să elibereze 5 comandanți talibani de nivel mediu, încarcerați la Guantanamo. talibaniMijlocitorul schimbului a fost Qatarul. Nu e o surpriză, mai ales că la Doha s-au desfășurat negocierile de pace dintre talibani și oamenii lui Hamid Karzai. Militarul american (28 ani) a fost preluat de forțele speciale undeva în estul Afganistanului, aproape de granița cu Pakistanul. Aici găsiți informații despre cei cinci talibani eliberați de la Guantanamo.

sursa foto: cnn.com

Tortura și informațiile

Guantanamo nu numai că nu a ajutat cu informații credibile serviciile de informații, însă a contribuit la radicalizarea unor musulmani moderați. Nu este doar părerea mea. O comisie a Senatului Statelor Unite a întocmit un raport potrivit căruia CIA a înșelat opinia publică și a ascuns duritatea interogatoriilor. De asemenea, cum era de așteptat, informațiile obținute prin tortură s-au dovedit fără valoare, simple invenții… Mecanismul care ajută la descoperirea, recunoașterea și îndreptarea propriilor greșeli nu-l găsești decât într-o democrație. Pentru dictaturi e așa de ușor să pună batista pe țambal.