Tag Archives: schi

Condiții mai proaste, prețuri mai mari

Săptămâna trecută, împreună cu Smaranda, am dat o fugă la Sinaia. Am fost pe pârtie joi și vineri. Știam la ce să mă aștept. Merg la Cota 2000 din copilărie, deci de multă vreme. Chiar și așa am fost dezamăgit. Poate și pentru că eram abia întors din Zillertal – Austria, o zonă cu ghețar, cu peste 500 de km de pârtii și 179 de cabine, gondole și scaune. Cele mai mari probleme au fost legate de accesul la pârtie. Gondola de la 1000  la 1400 de metri este stricată. Trebuie să vină nu știu ce piesă. Ca să nu plătești pe lângă cartela de o zi în Valea Soarelui și telecabina (nu poți lua un singur pass pentru toate instalațiile de pe munte), trebuie să mergi la Cota 1400 cu mașina. Drumul este plin de cratere. Deși dai cam 33 de euro pe o zi de schi, trebuie să plătești separat și parcarea. Afară ski-pass-ul îți aduce parcare gratis sau transport în comun fără alți bani. Am vrut să cumpăr cartele pentru două zile și pentru mine și pentru Smaranda. Aș fi dat 440 de lei, în loc de 490. Doamna de la casă mi-a zis însă Continue reading

Zillertal

Am fost în Austria. Am ales Zillertal, un domeniu cu 508 km de pârtii și 179 de cabine, gondole și scaune. Vreo 3 zile m-am dat cu placa în Mayrhofen. Alte 4 am fost pe ghețar, la Hintertux. M-am dat de la 3200 la 2000 de metri. A fost senzațional, mai ales după ce a nins. Schiorii au profitat de noul strat de zăpadă și nu s-au mai înghesuit pe ghețar. Eee, și așa a început adevărata distracție. Am avut parte de soare și de pârtii superbe și libere. La un moment dat, pe o pârtie de 5 km ( de la 3000 m la 2000m) am fost maximum 40 de oameni. Nu are rost să mai vorbesc despre prețul cartelei. Dacă țin cont de servicii, este muuuult sub cel de pe amărâtele de pârtii de pe Valea Prahovei. “Floare albastră, floare albastră! Totuși este trist în lume…” :))

P.S. Am uitat să vă spun că m-am dat cu placa 134,1 km. În 7 zile. Cam bine, zic.

Zăpadă de primăvară

Pârtiile de la Cota 2000 (Sinaia) arată acum mult mai bine decât au arătat în decembrie sau ianuarie. 1400A nins puternic în ultimele două zile și stratul este de 20-30 de centimetri. Se poate schia și de la 2000 la 1400. Astazi a fost ceață, mai ales după ora 13. Cum am fost pe pârtie la 9,45, am putut însă profita de zăpada senzațională. 🙂

 

 

ceata Sinaiagondola

Sfârșit de sezon

Da, sezonul acesta a fost super. S-a schiat până ieri, 3 mai. cu noriAr mai fi fost zăpadă pentru încă o săptămână, însă cei de la Teleferic au oprit instalația. Oricum, a fost un an bun, am schiat vreo 200 de km în Valea Dorului. Cel puțin așa îmi arată programul de pe telefon. Acum snowboardul merge la boxă și trebuie adus wakeboardul. Zumbaala tocmai a deschis sezonul!

P.S. Am uitat să vă spun că în ultima zi a sezonului nu am plătit cablul. Cei de la Teleferic au dat 10 cartele gratis. Ghici ce? Eu am fost fix al zecelea pe pârtie. 🙂

Valea Doruluinori

3 P: Paște pe pârtie

A fost un sezon de schi extraodinar. Pârtiile de la Cota 2000 sunt în continuare deschise. Zăpada are peste jumătate de metru. Datorită acestui fapt, cabanele și hotelul de la 1400 sunt pline cu turiști veniți să-și petreacă Paștele. Va fi deci aglomerat în Valea Dorului în acest weekend. Ca să evit aglomerația, eu am dat o fuga vineri. A fost super. Mai jos o coborâre pe Valea Dorului variantă, coborâre filmată de amicul Fabian.

Într-un bătrân telescaun

Am dat o fugă până la Sinaia. Am plecat pe la 8 și m-am întors seara. Am apucat să fac vreo 3 coborâri pe pârtia de la telegondolă, 5 pe Drumul de vară, de la 2000, la 1400 și încă 5 în Valea Dorului. A fost foarte bine: puțină lume, soare, vânt foarte slab și zăpadă bună. După cum mulți știu, problema mare o reprezintă cablul. Sunt două companii diferite ce nu se pot înțelege să vândă un singur skipass. Eu am plătit o cartelă de o zi pentru telecabină și scaunul de la 1400-2000m (compania lui Adrian Sârbu) și 2 urcări cu gondola Primăriei Sinaia, în total 185 de lei. Da, cam mult pentru cât de puține pârtii avem… Am avut parte și de un bonus:  scaunul din Valea Dorului s-a blocat de două ori. Am stat atârnat la 6 metri vreo 20-25 de minute. Mulțumim, domnu’ Adrian Sârbu! Banii îi încasați, poate mai și investiți. Scaunul e cam de vârsta dumneavostră și nici dumneavoastră nu mai sunteți așa de tânăr.  🙂

O bucată dintr-o coborâre de la Cota 2000 la 1400.  Am fost “paparazzat” de amicul Cornel Teleanu.

La 2000

Smaranda a schiat pentru prima dată în Valea Soarelui și Valea Dorului. Am fost impresionat de stoicismul de care a dat dovadă: nu s-a plâns de drumul lung, stat în picioare în telecabină, clăpari rigizi, cărat schiuri. A făcut vreo 4-5 coborâri și s-a bucurat de călătoriile cu telescaunul. Este al doilea an în care Smaranda ia lecții de schi. SmaAnul trecut a făcut doar vreo 4 ore. Anul acesta s-a dat mult mai mult. Se vede evoluția: stă bine pe vârfuri, nu pe cozi, face plugul și ia viraje relativ ușor. Mi-a plăcut că are curaj și nu se teme de pârtie. Sigur, multe vin și de la ea, însă meritul este al Mădălinei, monitorul Smarandei. Ea nu doar schiază foarte bine, dar chiar știe să interacționeze cu cei mici. Smaranda o place tare mult și are mare încredere în ea. Dovada a fost că a stat cu Mădălina și a fost de acord ca eu să plec să mă dau în ritmul meu. Dacă aveți nevoie de un monitor bun pentru cei mici, găsiți aici.

Pe o pârtie mioritică

M-am dat cu placa la telegondola din Sinaia pentru că Smaranda învață să schieze la baza acelei pârtii. Condiții bune am zis eu: zăpadă, zi însorită și puțini clienți. Nu a fost chiar așa. În timpul celor 10 coborâri am fost alergat de două ori de o haită de câini (unul avea 3 picioare) și am făcut slalom printre oameni care se dădeau cu capacul pe mijlocul pârtiei sau se plimbau relaxați, ca și cum ar fi fost in parc. Oricum, a fost mai bine decât luni, atunci când au dat drumul tunurilor de zăpadă cu turiști pe părtie… Dacă ar fi ieftin, ar fi suportabil, dar nu e. Prețul unei zile de schi este puțin sub o stațiune cu sute de km de pârtii. Știu că toți au necazuri, însă ale noastre mi se par ceva mai mari…

P.S. Avem jandarmi pe schiuri, însă pentru a scăpa de câinii lui Sami (de la Cota 1400) am avea nevoie și de hingheri pe schiuri. Sau pe placă, de ce nu. 🙂

partiecâini