Tag Archives: snowboarding

Valea Soarelui

Am dat o tură scurtă la Sinaia cu amicii Dan și Fabian. Ne-a fost teamă că va fi aglomerat și…am avut dreptate. Am stat la coadă la scaun, la restaurant, la toaletă. Chiar și așa am reușit să adunăm vreo 13 km pe pârtie. Nu au fost 32 de km ca tura trecută, însă ne-am distrat.

P.S. Gecui a vrut să probeze GoPro-ul 6 primit de la Moș Crăciun. Generos Moșul ăsta, frate. Ce o fi făcut sau nu o fi făcut Gecui ca să merite cadoul? :))

Valea Soarelui

Am impresia că mulți oameni cred că sunt un masochist, un tip căruia îi place să lupte cu tot felul de greutăți, unul care urăște viața confortabilă. Am fost ieri pe pârtia Valea Soarelui. Vântul bătea așa de tare încât oamenii care se ocupă de instalații au fost pe punctul să închidă telescaunul. După o coborâre în astfel de condiții, un monitor se uită-n ochii și-mi zice zâmbind:

– Faceți reportaje în zone de război, transmiteți din zone calamitate, cum ar fi fost să veniți să vă dați cu placa pe o vreme frumoasă, nu?

Lasând gluma la o parte, chiar și cu vânt puternic, a fost o zi superbă pe pârtie.

Imagine: Fabian Bădilă

Despre pasiuni

Am stat de vorba cu cei de la revista BMWblog. BMW blogAm discutat despre Smaranda, snowboarding, mașini, wakeboarding, avioane, tehnologie. Am povestit și despre pasiunea mea pentru break-uri. Am fost posesor de Allroad, iar acum conduc un 3 Touring. Ce a ieșit puteți vedea aici.

touring

foto © Dragoș Savu / BMWblog

 

P.S. Mi s-a părut foarte tare că BMWblog e un site care la un moment dat și-a făcut și revistă. Pâna acum era invers. 🙂

Zăpadă de primăvară

Pârtiile de la Cota 2000 (Sinaia) arată acum mult mai bine decât au arătat în decembrie sau ianuarie. 1400A nins puternic în ultimele două zile și stratul este de 20-30 de centimetri. Se poate schia și de la 2000 la 1400. Astazi a fost ceață, mai ales după ora 13. Cum am fost pe pârtie la 9,45, am putut însă profita de zăpada senzațională. 🙂

 

 

ceata Sinaiagondola

Ca-n filmele cu proști. Mari proști

Eram la Sinaia, la Cota 1400. Mă pregăteam să urc în telecabină pentru a ajunge la 2000, unde avea să înceapă prima zi de snowboarding din acest sezon. Afară era soare, vântul nici măcar nu adia. SinaiaEram zen, mă gândeam cât de frumoase vor fi coborârile în Valea Dorului…Am fost trezit brusc din reverie de telefon.

– Ce faci, iubitule?

– Poftim? Cu cine vorbesc?, am întrebat contrariat pentru că nu recunoașteam vocea. Era vorba despre o femeie hotărâtă, cu o voce cu inflexiuni metalice, o doamnă ce putea ocupa lejer poziția de șef de lagăr.

– Cum cu cine vorbești? Cu mine!, m-a repezit ea.

– Care “mine”?, am îndrăznit eu.

– Cu mine, aproape a țipat femeia necunoscută. Ai fost la ăla?

– Care ăla?

– Doamne, Dumnezeule!, a mai lătrat ea și mi-a închis.

M-am uitat lung la telefon și am zâmbit. Nu mi-a părut rău că femeia nu și-a cerut scuze pentru greșeală și pentru modul în care mi-a vorbit. Nu! Am fost mulțumit că nu m-a înjurat de mamă sau că nu s-a deranjat să vină să-mi dea una. 🙂