Tag Archives: Tolo

Un portbagaj de flori

Am fost invitat să le vorbesc elevilor de la Colegiul Național I.L. Caragiale din Ploiești. Amfiteatrul a fost plin, în primele rânduri fiind chiar și câțiva elevi din clasa a cincea. CaragialeLe-am povestit despre Coreea de Nord, despre România de dinainte de ’89 și i-am sfătuit să încerce să afle cât mai multe despre trecut. De ce? Simplu, ca să nu repete greșelile părinților și bunicilor noștri. Elevii au văzut și reportajul meu de la Phenian. Au urmat zeci de întrebări.  O fetiță din clasa a cincea a vrut să afle cum reușesc dictatorii să pună mâna pe diverse țări? Profitând de neatenția cetățenilor și de faptul că oamenii uită ușor trecutul, am încercat eu un răspuns. Caragiale 1La sfârșit, după ce am primit foarte multe flori, m-am simțit un mic Kim Jong-un. Smaranda și Maria s-au bucurat de ele și vă mulțumesc!

P.S.

Cu o zi înainte, la Brașov, le-am vorbit purtătorilor de cuvânt de la ISU și Ambulanță. Un pompier m-a rugat să numesc 3 persoane publice pe care le prețuiesc pentru discurs. I-am amintit pe CTP, Cătălin Tolontan și pe Andrei Pleșu. Numele redactorului-șef al Gazetei Sporturilor a produs rumoare. Tolo a scris foarte mult despre Colectiv, ISU, sponsorizări, pompieri. Ulterior, când cineva m-a întrebat când m-am temut cel mai mult, am spus că atunci când am mărturisit că-l apreciez pe Tolontan într-o sală plină cu pompieri. Au gustat gluma, dovedind că au și umor, nu doar curajul de a intra în flăcări.:)

În Gazeta Sporturilor

Viața e plină de surprize. Deși nu am câștigat nicio medalie și nici nu m-am transferat in Liga 1,GSP am apărut pe prima pagină a Gazetei Sporturilor, imediat sub Steaua! Am discutat cu Oana Dușmănescu despre snowboarding, wakeboarding, tenis de masă, pasiuni, timp liber. Întâlnirea cu Oana a fost foarte plăcută. Nu vreau să par un cârcotaș bătrân, dar se vede că, deși tânără, face parte din “vechea gardă”: nu intervievează prin email, se documentează, nu pune întrebări stupide. Preț de o oră, am stat cu Oana, am băut cafea, am vorbit și așa au ieșit 2 pagini de ziar. Mulțumesc, Oana! Sper că te-am convins că nu sunt  o “frână editorială” pentru TVR. Poate-i spui și lui Tolo! 🙂

GSP1

Și Tolo mai greșește, nu-i așa?

Cătălin Tolontan a scris pe blog despre TVR.  A făcut trimitere și la un articol de-al meu și am considerat că trebuie să-i răspund, mai ales că Tolo este un jurnalist în fața căruia merită se ne scoatem pălăria. “Angajații TVR par că refuză orice cooperare cu lumea înconjurătoare. Doi jurnaliști pe care îi apreciez, Adelin Petrișor și Mihai Rădulescu, au avut ieșiri publice în termeni vehemenți la adresa noilor colaboratori ai TVR“, scrie Cătălin. TVRProbabil că nu am fost suficient de clar în articolul “Maestre, ne lași?” Cătălin, nu am comentat în niciun fel noile emisiuni pe care directorul interimar le-a inclus în noua grilă a televiziunii publice. Și am făcut asta din două motive: nu am fost niciodată director de programe, nu mă pricep la grile și nu cred că e corect să discut public despre ceea ce se întâmplă în televiziunea în care lucrez, e nedelicat. Am încercat să sancționez suficiența cu care Ion Cristoiu ne-a anunțat că “face un favor TVR-ului” acceptând să realizeze o emisiune pentru canalul 2. Sunt convins că Stelian Tănase nu l-a torturat ca să semneze un contract cu Televiziunea Publică, nu i-a făcut waterboarding, ci i-a oferit un spațiu de emisie, o echipă și un salariu. Da, mi s-a părut nepotrivită o astfel de reacție din partea lui Ion Cristoiu și pentru că bun-simț aștepți de la oricine, indiferent de valoare și notorietate. După ce domnul Cristoiu mi-a răspuns cu foarte multe trimiteri la un tranzit intestinal cu probleme, am scris un nou articol în care am subliniat că nu am comentat venirea jurnalistului la TVR, ci modul în care și-a anunțat colaborarea cu Televiziunea Publică. Da, i-am mai mărturisit și că am fost dezamăgit să descopăr că un om de un asemenea nivel scrie “înnot”

De când mă știu am lucrat într-o piață concurențială. Nu competiția cu oameni din interiorul sau din afara TVR-ului mă deranjează. Mă deranjează că Televiziunea publică nu a găsit bani să trimită o echipă în Crimeea, la o aruncătură de băț, deși am insistat să plec eu sau Liviu Iurea.

Vezi și: “Maestre, ne lași?” și “Maestrul și limitele lui” 

 

Războaiele mele

S-ar putea să fi câștigat cel puțin o bătălie, dacă nu chiar un mic război. Cel puțin asta mi-au arătat zecile de oameni  veniți la Clubul Țăranului. Vă spun cinstit că nu mă așteptam să vină atâta lume: colegi de breaslă, prieteni de la Antene, din TVR, bloggeri, dar și unii care nu au nicio legătură cu televiziunea. Tolo și Ovidiu Șimonca au vorbit ( uneori prea frumos) despre carte și despre momentele grele prin care trece presa românească. Le mulțumesc tuturor celor care chiar m-au onorat cu prezența. Mi-au demonstrat că mai există o șansă. Am putea scăpa de știrile cu fete siliconate, chiloți, Bote, Nichita, fotbaliști bețivi, borfete de Dorobanți, politică de șanț. Când toate acestea vor fi trecut în planul doi, când acestă mâzgă de pe obiectivele noastre va fi fost ștearsă, s-ar putea să redescoperim lucrurile care contează cu adevărat.

Despre lansare au scris Tolo și Mediafax. Voi merge astăzi și la Hotnews.